Pe malul st\u00e2ng al afluen\u021bilor r\u00e2ului Turianchai se afl\u0103 satul Nij, a c\u0103rui vecin\u0103tate este pres\u0103rat\u0103 cu livezi de fructe \u0219i nuci. Nij \u0219i suburbiile sale sunt locuite de Udins (sau Udins sau Uti\/udi, cum \u00ee\u0219i spun ei \u00een\u0219i\u0219i), un popor mic, dar str\u0103vechi, cu propria limb\u0103. Nij este \u00eenconjurat de vaste p\u0103duri virgine de foioase \u00een care p\u0103s\u0103rile abund\u0103. Udinii, precum \u0219i alte na\u021bionalit\u0103\u021bi din grupul Lezghin, sunt apropia\u021bi de popoarele din Daghestan at\u00e2t din punct de vedere lingvistic, c\u00e2t \u0219i etno-cultural. Str\u0103mo\u0219ii acestor grupuri etnice au apar\u021binut istoric asocia\u021biei statale multi-tribale Albania caucazian\u0103 \u0219i erau cunoscu\u021bi sub numele comun de Leks sau albanezi.<\/p>\n\n\n\n
Udinii au fost men\u021biona\u021bi pentru prima dat\u0103 de Herodot \u00een celebra sa Istorie (secolul al V-lea \u00ee.Hr.). Descriind b\u0103t\u0103lia de la Marathon (r\u0103zboiul greco-persan, 490 \u00ee.Hr.), autorul a precizat c\u0103 solda\u021bii udieni au luptat \u00een satrapia a XIV-a a armatei persane. Udinii sunt men\u021biona\u021bi \u00een \u00abGeografia\u00bb scriitorului antic grec Strabon (secolul I \u00ee.Hr.) atunci c\u00e2nd descrie Marea Caspic\u0103 \u0219i Albania caucazian\u0103. Termenul etnic \u00abUdi\u00bb a fost men\u021bionat pentru prima dat\u0103 \u00een \u00abIstoria natural\u0103\u00bb a scriitorului roman Pliniu (secolul I \u00ee.Hr.). Unele informa\u021bii despre Udini sunt disponibile \u00een Gaius Pliny Secundus (secolul I), Claudius Ptolemy (secolul II), Asinius Quadratus \u0219i mul\u021bi al\u021bi autori antici.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen trecut, udinii erau stabili\u021bi pe teritorii destul de vaste, de la \u021b\u0103rmul M\u0103rii Caspice p\u00e2n\u0103 la Mun\u021bii Caucaz, de-a lungul malului st\u00e2ng \u0219i drept al r\u00e2ului Kura. Dup\u0103 cucerirea de c\u0103tre arabi a Albaniei caucaziene, udinii au \u00eenceput un proces activ de islamizare \u0219i de reducere a num\u0103rului lor.<\/p>\n\n\n\n
Limba scris\u0103 a udinilor nu a fost stabilit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XX-lea. Udinii foloseau azerul, georgiana, armeana \u0219i rusa pentru limba lor literar\u0103. Limba apar\u021bine ramurii Lezghin a familiei lingvistice Nakh-Dagestani.<\/p>\n\n\n\n
Principalele ocupa\u021bii ale familiei Oudin sunt agricultura, gr\u0103din\u0103ritul \u0219i cre\u0219terea animalelor. Unii sunt angaja\u021bi \u00een apicultur\u0103 \u0219i v\u00e2nd miere delicioas\u0103. Unii lucreaz\u0103 \u00een industria prelucr\u0103toare. Produc\u021bia de vodc\u0103, cultivarea nucilor \u0219i cre\u0219terea porcilor sunt comune.<\/p>\n\n\n\n
Udinii ader\u0103 \u00een cea mai mare parte la credin\u021ba ortodox\u0103, dar, la fel ca alte popoare caucaziene, au p\u0103strat unele dintre ritualurile, obiceiurile \u0219i tradi\u021biile lor anterioare \u0219i le-au combinat cu religia. De exemplu, obiceiul de a p\u0103stra un foc nestins \u00een vatra casei a fost p\u0103strat, ceea ce vorbe\u0219te despre vestigii ale zoroastrismului. \u00cen acela\u0219i timp, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m leg\u0103tura cu cultura azer\u0103, care afecteaz\u0103 toate aspectele vie\u021bii udinilor. Udinii \u0219i azerii, \u00een ciuda diferen\u021belor religioase, au onorat acelea\u0219i sanctuare antice. Exist\u0103 zeci de cazuri de c\u0103s\u0103torii interetnice \u00eentre azeri \u0219i udin.<\/p>","protected":false},"featured_media":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":true},"class_list":["post-3339","nation","type-nation","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/missioneurasiafield.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/nation\/3339","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/missioneurasiafield.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/nation"}],"about":[{"href":"https:\/\/missioneurasiafield.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/nation"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/missioneurasiafield.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3339"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}